Bine ai venit pe pagina mea!



Daca doriti sa reascultati seria de emisiuni radiofonice de la Radio Blaj "Dosarele Securitatii - oglinda in care nu vrem sa ne privim" le puteti regasi dand click aici pentru ed. a I-a, ed. a II-a, ed. a III-a, ed. a IV-a, ed. a V-a.




Ubuntu



marți, ianuarie 06, 2009

Petre Țuțea a lăsat prin ''testament'' să fie înmormântat la Blaj

video
Astăzi cineva mi-a readus în atenție un articol din ziarul local Unirea în care autorul articolului semnala rugămintea regretatului filozof român Petre Țuțea de a fi înmormântat la Blaj. Înafara unor comentarii nu rețin să se fi luat vreo atitudine în acest demers, fapt pentru care reiau acest apel și pe blogul meu.
Vă las să recitiți un fragment din articolul semnat de Ioan Cornel GOŢIA: ''Răsfoind ziarele şi revistele interbelice am reţinut o declaraţie a regretatului nostru filozof Petre Ţuţea, pe care eu o consider "testament", fapt pentru care trebuie să informăm opinia publică despre o stare a lucrurilor neterminate. Regretatul adormit în Domnul, la data de 7-8 decembrie 1991, îşi dezvăluia doleanţa şi declara: "Am lăsat o cerere la Uniunea Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj, în Mica Romă a lui Eminescu. Am plătit slujba, clopotele şi locul. Acum sunt sigur că la Blaj pot să fiu înmormântat şi lângă un gard, că-i pământ sacru acolo... Eu sunt legat de Blaj prin concepţia mea panlatină a culturii române".
În continuarea testamentul se rezumă că Biserica Greco-Catolică, face parte din Biserica Universală, "una sfântă catolică şi apostolică, sub jurisdicţia Papei de la Roma", iar în România aceasta vrea să fie liantul care uneşte Răsăritul cu Apusul, vrea să fie mijloc de sfinţire şi de mântuire a tuturor sufletelor încredinţate ei de Domnul, cu sfânta misiune: "ca toţi să fie una".
Pentru România, Unirea de la 1700 a constat în salvarea fiinţei naţionale de la calvinizare, grecizare, sârbizare, rusificare etc, aducându-se în Europa conştientizarea că suntem popor de gintă latină. Acest curent a promovat lupta noastră de eliberare naţională, care în 1918 a încoronat acest efort patriotic, punând bazele creării statului unitar român, înfăptuindu-se România Mare.
Crezul acesta a constituit chemarea lui Petre Ţuţea de a fi înmormântat la Blaj, dar, pentru că până la ora actuală nu s-a realizat dorinţa lui, subliniez două idei: declaraţia filozofului de a fi înmormântat la Blaj face parte din convingerea sa de panlatin pe care a avut-o în cuget şi simţiri; plata şi primirea contravalorii acesteia de către cei de la Academie deja devine act juridic care, nedus la îndeplinire, atrage consecinţele de rigoare ale legislaţiei.
Având în vedere faptul că pentru mine Academia reprezintă instituţia albului imaculat prin calitatea intelectuală şi spirituală a membrilor ei, se impune ca împreună să tragem un semnal de alarmă în realizarea "testamentară a românului nostru, deţinut şi batjocorit în detenţiile comuniste".
În faţa acestei situaţii nu trebuie să rămânem surzi şi muţi iar în calitatea ce o avem de membri ai societăţii civile prezenta epistolă să constituie dangătul clopotului pe care Petre Ţuţea l-a plătit în scopul împlinirii dorinţei sale de a fi înmormântat la Blaj.
În încheiere se impune ca toţi factorii de decizie din cadrul Academiei să respecte testamentul răposatului filozof, care în viaţă a fost hăituit şi sacrificat, din pricina faptului că s-a considerat român de gintă latină, fără a accepta unele argumente introduse în istoria noastră de către neaveniţii vremurilor pe care le considerăm (încă) apuse''.
Pe pagina regretatului Ovidiu Iuliu Moldovan am găsit încă o mărturie clară despre dorința lui Petre Țuțea de a fi înmormântat la Blaj și vă dau în cele ce urmează un scurt fragment elocvent pentru teoria noastră: ''Ei bine, Ţuţea şi-a dorit "să fie înmormântat în cimitirul greco-catolic de la Blaj". Marcel mi-a spus despre ce e vorba, iar eu, fiind "înarmat" cu scrisoarea lui Ţuţea, am luat legătura cu fostul episcop ortodox de la Alba-Iulia (în vremea aceea nefiind încă recunoscuta Biserica greco-catolică). E vorba despre scrisoarea pe care o am şi-acum. Prin ea, Ţuţea îşi motiva dorinţa de a fi înmormântat la Blaj, în Transilvania, pentru ca el, Ţuţea, considera că "Transilvania este coloana vertebrală a neamului românesc!". Asta s-a întâmplat înainte de Revoluţie. Ţuţea a mai trăit ceva timp. Şi-apoi, până la urmă, el a fost înmormântat tot în satul lui, departe de Blaj. Dar întâmplarea mi s-a părut a fi demnă de amintit, pentru că tu ai vorbit aici despre coloana vertebrală a ardelenilor.''
Las cititorilor posibilitatea de a comenta aceste rânduri și le mulțumesc pentru atitudine.

Un comentariu:

  1. "De altfel, eroarea tronează peste tot.Este mai puţin supărătoare când îşi are rădăcina în închipuire."( Petre Ţuţea - Philosophia perennis".Cred că o eroare colosală a fost faptul că marele gânditor creştin, Petre Ţuţea nu a fost înmormântat la Blaj, conform dorinţei şi testamentului său.Dacă s-a situat constant "Între Dumnezeu şi neamul meu", acum este cu siguranţă lângă Dumnezeu, dar şi lângă neamul său, adică lângă noi, prin publicarea profudelor sale cugetări."Zeul, omul, dracul şi natura se amestecă într-un vârtej grotesc", afirma Ţuţea pentru a reliefa interconexiunile lumii materiale, angrenajul misterios şi indescifrabil în care suntem cuprinşi cu toţii, uneori "inadecvaţi la obiect".Îmi place urarea lui Matei Albastru, editorul manuscriselor adunate într-un volum de filosofie publicat la editura ICAR : "Fie, bătrâne Prieten, să nu am parte, pentru această faptă, nici de cel mai mic reproş, când ne vom regăsi la aceeaşi masă, a Tăcerii, din Cafeneaua nopţii definitive !"

    RăspundețiȘtergere

Din respect pentru ceilalți vizitatori, comentariul dumneavoastră va fi postat după aprobare. Va mulțumesc pentru înțelegere!